Răspuns rapid

Ce s-a întâmplat la ANCPI?

Potrivit comunicărilor oficiale, în data de 14 iulie 2026, ANCPI a constatat un acces neautorizat în infrastructura sa informatică. Investigația tehnică a confirmat un atac de tip ransomware, în urma căruia atacatorii au criptat și au șters o parte din infrastructura de virtualizare care găzduia aplicațiile agenției.

Printre sistemele afectate s-au aflat aplicații importante pentru activitatea de cadastru și carte funciară, inclusiv e-Terra. Pentru utilizatori, efectul a fost simplu și dur: servicii indisponibile, imposibilitatea obținerii anumitor documente și blocaje în fluxurile care depind de informațiile cadastrale.

ANCPI a precizat că baza de date centrală a sistemului cadastral, adică evidența proprietăților și a drepturilor reale asupra imobilelor, nu a fost afectată. Instituția a comunicat și că nu există dovezi că atacatorii au avut acces la aceste date.

După incident, infrastructura afectată a fost izolată, iar sistemele au intrat într-un proces de reinstalare, reconstrucție, consolidare și migrare către o infrastructură mai sigură, cu testări de securitate înainte de repunerea în funcțiune.

Ce este ransomware-ul?

Ransomware-ul este un tip de malware care blochează accesul la fișiere, servere sau aplicații, de obicei prin criptare. Atacatorul cere apoi bani sau alte beneficii pentru a furniza cheia de decriptare ori pentru a nu publica datele furate.

În atacurile moderne, ransomware-ul nu înseamnă doar „fișiere criptate”. Multe atacuri folosesc o metodă numită dublă extorsiune: atacatorii copiază datele înainte de criptare, apoi amenință că le publică sau le vând dacă victima nu plătește.

Pentru o firmă, impactul poate fi major:

• oprirea activității;
• pierdere de date;
• costuri mari de recuperare;
• pierdere de încredere din partea clienților;
• riscuri juridice și GDPR;
• blocarea aplicațiilor interne;
• imposibilitatea facturării, livrării sau accesării documentelor.

Ce este un malware?

Malware este un termen general pentru software malițios. Include viruși, troieni, spyware, ransomware, keyloggere, backdoor-uri, viermi informatici și alte programe create pentru a compromite un calculator, un server sau o rețea.

Un malware poate avea mai multe scopuri:

• să fure parole și date personale;
• să cripteze fișierele și să ceară răscumpărare;
• să permită acces de la distanță atacatorului;
• să spioneze activitatea utilizatorului;
• să se răspândească în rețea;
• să dezactiveze soluțiile de securitate;
• să exfiltreze documente, baze de date sau emailuri.

Ransomware-ul este, deci, o categorie de malware. Nu orice malware este ransomware, dar orice ransomware este malware.

Cum se transmite malware-ul?

În cele mai multe cazuri, malware-ul nu apare „din senin”. El ajunge într-o organizație printr-o combinație de eroare umană, vulnerabilitate tehnică și lipsă de controale de securitate.

Cele mai comune metode de infectare sunt:

• Emailuri de phishing cu atașamente infectate sau linkuri false;
• fișiere descărcate de pe site-uri nesigure;
• software piratat sau crack-uri care includ cod malițios;
• parole furate sau reutilizate pe mai multe platforme;
• servicii remote expuse, precum RDP sau VPN prost configurat;
• vulnerabilități neactualizate în Windows, servere, aplicații sau echipamente de rețea;
• stick-uri USB infectate;
• conturi compromise de email sau aplicații interne.

După ce infectează primul calculator, malware-ul poate încerca să se deplaseze lateral în rețea. Asta înseamnă că folosește parole furate, partajări de fișiere, conturi administrative sau vulnerabilități pentru a ajunge la alte calculatoare, servere și sisteme critice.

De ce sunt posibile astfel de atacuri?

Fără raportul tehnic complet al autorităților, nu putem spune exact care a fost cauza incidentului ANCPI. Totuși, în general, atacurile ransomware reușesc atunci când atacatorii găsesc una sau mai multe slăbiciuni în infrastructura IT.

Printre cauzele frecvente se numără:

• software neactualizat;
• servere sau aplicații expuse direct pe internet;
• lipsa autentificării multi-factor;
• parole slabe sau reutilizate;
• conturi administrative folosite incorect;
• lipsa segmentării rețelei;
• backup-uri accesibile din aceeași infrastructură compromisă;
• lipsa monitorizării de securitate;
• licențe software neconforme, care nu primesc actualizări sau nu pot fi administrate corect;
• lipsa unei proceduri clare de răspuns la incident.

Important: aceste puncte sunt riscuri generale, nu concluzii despre ANCPI. Până la publicarea unor concluzii tehnice finale, este corect să discutăm despre lecții și bune practici, nu despre vinovății sau cauze neconfirmate.

S-au folosit licențe neconforme, vechi sau neactualizate?

Până în acest moment, informațiile publice oficiale nu confirmă că atacul ANCPI a fost cauzat de licențe software neconforme, vechi, expirate sau neactualizate. A afirma acest lucru ca fapt ar fi incorect.

Totuși, întrebarea este foarte importantă pentru orice firmă sau instituție. Software-ul neconform poate crea riscuri reale:

• nu primește actualizări de securitate;
• nu poate fi administrat centralizat;
• poate proveni din surse nesigure;
• poate conține activatori, crack-uri sau fișiere modificate;
• poate încălca obligațiile legale și de conformitate;
• poate bloca auditul IT și trasabilitatea licențelor;
• poate crește riscul de infecție cu malware.

Pentru o organizație, licența originală nu este doar o chestiune de legalitate. Este o parte din strategia de securitate. Un sistem de operare, o suită Office, un antivirus, un server sau o soluție de backup trebuie să fie originală, actualizată și administrată corect.

Ce tipuri de software ajută la prevenirea unui incident similar?

Nicio licență software nu garantează protecție absolută. Totuși, combinația corectă de produse reduce mult riscul și ajută la detectarea, izolarea și recuperarea rapidă după un incident.

Soluții concrete pe care o firmă le poate lua în calcul

Pentru firmele mici și medii, o strategie realistă nu trebuie să fie complicată. Important este ca fiecare strat de protecție să acopere un risc concret: malware, ransomware, parole compromise, emailuri periculoase, pierdere de date sau sisteme neactualizate.

1. Antivirus și endpoint security

Soluțiile precum Bitdefender, ESET sau Kaspersky ajută la detectarea malware-ului, blocarea ransomware-ului, protecția web, protecția emailului și reducerea riscului ca un fișier infectat să ruleze pe calculator.

Pentru firme, este recomandată o soluție business sau small office, nu doar o licență de uz casnic instalată separat pe fiecare calculator. O soluție business permite administrare centralizată, politici de securitate și vizibilitate mai bună asupra dispozitivelor.

2. Backup și recuperare date

Într-un atac ransomware, backup-ul poate face diferența între o oprire temporară și o pierdere majoră de date. Soluții precum Acronis sau Veeam sunt relevante pentru backup, recuperare și continuitate.

Backup-ul trebuie să fie testat, separat de infrastructura principală și protejat împotriva ștergerii. Dacă backup-ul este conectat permanent la aceeași rețea compromisă, atacatorul poate încerca să îl cripteze sau să îl șteargă.

3. Microsoft 365, Windows și Windows Server licențiate corect

Stațiile de lucru și serverele trebuie să ruleze versiuni suportate, activate legal și actualizate. Licențele Microsoft originale pentru Windows, Windows Server, Microsoft 365, Exchange Online sau aplicații Office ajută la menținerea unui mediu IT administrabil și conform.

Pentru firme, Microsoft 365 Business Premium poate fi relevant acolo unde este nevoie de email, aplicații Office, Teams, OneDrive, management de dispozitive și funcții suplimentare de securitate, în funcție de configurație.

4. VPN, acces remote și MFA

Accesul remote este una dintre zonele sensibile în multe organizații. Soluțiile de remote access trebuie licențiate, actualizate și protejate cu parole puternice și MFA. Conexiunile VPN trebuie configurate corect și monitorizate.

Un atacator care obține o parolă validă poate părea, la început, un utilizator legitim. De aceea, autentificarea multi-factor este una dintre cele mai importante măsuri de securitate pentru conturile administrative și conturile care au acces la sisteme critice.

Cum poate infecta malware-ul și alte calculatoare?

După compromiterea unui calculator, malware-ul poate încerca să se răspândească în rețea. Acest lucru se numește mișcare laterală. Scopul atacatorului este să ajungă de la un calculator obișnuit la servere, backup-uri, conturi privilegiate și aplicații critice.

Un scenariu simplificat poate arăta așa:

1. un angajat primește un email de phishing și descarcă un fișier infectat;
2. malware-ul rulează pe calculatorul angajatului;
3. atacatorul fură parole salvate sau token-uri de autentificare;
4. folosește acele credențiale pentru a accesa alte sisteme;
5. caută servere, partajări de fișiere și backup-uri;
6. dezactivează protecții, unde poate;
7. criptează fișierele și serverele;
8. cere răscumpărare sau amenință cu publicarea datelor.

De aceea, securitatea trebuie gândită pe mai multe niveluri. Dacă un calculator este compromis, rețeaua trebuie să fie segmentată astfel încât atacul să nu ajungă automat la toate sistemele.

De ce contează licențele software originale?

În securitate cibernetică, licența originală nu este doar o formalitate. Este baza pentru actualizări, suport, administrare și conformitate. Software-ul piratat sau cumpărat din surse nesigure poate introduce riscuri suplimentare exact acolo unde firma ar trebui să fie protejată.

Licențele originale ajută prin:

• actualizări de securitate regulate;
• activare verificabilă;
• compatibilitate cu politicile producătorului;
• suport tehnic;
• posibilitate de administrare centralizată;
• trasabilitate contabilă și juridică;
• reducerea riscului de fișiere modificate sau infectate.

Pentru firme, instituții, birouri de cadastru, notari, contabili, proiectanți sau companii care lucrează cu date sensibile, software-ul original trebuie privit ca parte din infrastructura de securitate, nu ca o simplă cheltuială administrativă.

Plan minim de protecție pentru o firmă mică

O firmă mică nu are nevoie neapărat de o infrastructură complexă pentru a deveni mai sigură. Are însă nevoie de un set minim de măsuri aplicate corect.

Lecții pentru firme după atacul de la ANCPI

Incidentul ANCPI este un exemplu important pentru orice organizație care depinde de sisteme digitale. Nu trebuie să fii instituție publică sau companie mare ca să fii afectat de ransomware. Un cabinet, un birou de cadastru, o firmă de proiectare, o agenție imobiliară sau o companie de servicii poate fi blocată la fel de repede.

Cele mai importante lecții sunt:

• backup-ul trebuie să fie separat și testat, nu doar existent;
• conturile privilegiate trebuie protejate cu MFA;
• software-ul trebuie actualizat constant;
• licențele trebuie să fie originale și verificabile;
• rețeaua trebuie segmentată, ca un atac să nu se extindă peste tot;
• emailul este un punct critic și trebuie protejat împotriva phishing-ului;
• angajații trebuie instruiți să recunoască mesaje suspecte;
• trebuie să existe un plan de răspuns la incident, nu improvizație în ziua atacului.

Ce faci dacă suspectezi o infectare cu malware?

Dacă un calculator sau un server pare infectat, nu trebuie tratat ca o simplă problemă tehnică. Într-un atac ransomware, fiecare minut contează.

Pași recomandați:

1. deconectează calculatorul de la rețea, dacă suspectezi activitate malițioasă;
2. nu opri toate sistemele la întâmplare fără consultanță tehnică, pentru că se pot pierde urme utile investigației;
3. anunță imediat responsabilul IT sau furnizorul IT;
4. nu plăti răscumpărarea fără consultanță juridică și tehnică;
5. verifică backup-urile înainte de restaurare;
6. schimbă parolele conturilor afectate;
7. verifică accesul remote, VPN-ul și conturile administrative;
8. raportează incidentul către autoritățile competente, dacă este cazul;
9. documentează ce s-a întâmplat pentru audit și îmbunătățiri ulterioare.

Recomandare finală

Atacul cibernetic de la ANCPI arată că infrastructura digitală critică poate fi afectată grav de ransomware. Chiar dacă baza centrală cadastrală nu a fost afectată conform comunicărilor oficiale, indisponibilitatea aplicațiilor a fost suficientă pentru a produce blocaje importante.

Pentru firme, concluzia nu este „cumpără un antivirus și ai rezolvat”. Concluzia corectă este: folosește software original, actualizat și administrat corect, protejează stațiile și serverele, fă backup testat, activează MFA și pregătește un plan de recuperare.

Licențele software conforme nu elimină complet riscul, dar reduc suprafața de atac și permit o administrare corectă. Pentru o firmă, investiția în licențe originale Microsoft, soluții antivirus business, backup Acronis sau Veeam și protecție endpoint este mult mai mică decât costul unei opriri complete a activității.

Întrebări frecvente

Surse utile

• LicentePC — Bitdefender
• LicentePC — ESET
• LicentePC — Kaspersky
• LicentePC — Microsoft
• LicentePC — Acronis
• LicentePC — Veeam Backup for Microsoft 365